Cum este tratată noţiunea de post în zilele noastre? Ce este rău şi ce ar trebui făcut ca postul să fie plăcut lui Dumnezeu?
Trăim într-o lume în care postul a devenit, în general, doar o simplă formă sau o chestiune de rutină. De multe ori nici nu are motivaţie precisă. Întrebaţi pe cei care zic că postesc: De ce posteşti?”
Postul a ajuns să fie doar o simplă tradiţie, un obicei lipsit de sens şi de substanţă. Iată câteva chestiuni care demonstrează dacă această practică mai are vreo însemnătate profundă sau nu:
Se „posteşte” în anumite zile ale săptămânii: luni, miercuri şi vineri. De ce s-au ales aceste zile? Unde scrie? Cine a spus? A cerut Dumnezeu?
„Postul”, de cele mai multe ori, nu este post câtuşi de puţin. Este doar o schimbare TEMPORARĂ a regimului alimentar. Se mai numeşte şi regim alternativ.
Alimentele au fost împărţite, artificial, în două categorii:
– alimente de post (definiţia DEX):POST3, posturi, s.n. 1. Interdicţie de a mânca unele alimente (de origine animală) prescrisă credincioşilor de către biserică în anumite zile sau în anumite perioade ale anului. ♢ Loc. adj. De post = a) (despre mâncare) pregătit numai din alimente îngăduite de biserică; p. ext. gătit fără carne (şi fără grăsimi animale); b) (despre zile sau perioade de timp) în care se posteşte; fig. în care se rabdă de foame.
– alimente de frupt (definiţia DEX): FRUPT, frupturi, s.n. Produsul în lapte al animalelor mulgătoare; derivate ale laptelui. ♦ Mâncare de lapte, ouă, carne, peşte sau derivate ale lor, de la care creştinii ortodocşi sunt opriţi în timpul posturilor.
Unde scrie în Sfânta Scriptură că există alimente de post şi de frupt? NICĂIERI. Biblia vorbeşte despre animale curate sau animale necurate şi nu despre anumite alimente mâncabile în unele zile sau despre altele care nu pot fi mâncate în acele zile (perioade). Există alimente care se pot mânca oricând şi altele care nu se pot mânca NICIODATĂ.
În practica modernă, în multe situaţii, postul a ajuns să fie doar o cură de slăbire. Sunt persoane care refuză să mănânce – fără nicio legătură cu postul spiritual, religios, cel despre care vorbeşte Biblia. Cel mai cinstit ar fi ca să fie catalogat aşa cum este în realitate: cură de slăbire.
În unele cazuri sunt persoane care postesc încercând să-L oblige pe Dumnezeu să facă anumite lucruri sau să-L înduplece. Ei „forţează mâna lui Dumnezeu”. Este ceva foarte asemănător cu ceea ce se întâlneşte în plan social şi politic: greva foamei. Oamenii cred că postul acesta, negru, îl obligă pe Dumnezeu să ia decizii aşa cum vor ei.
Postul nu ar trebui să fie pentru Dumnezeu ci pentru noi. Prin post se transferă din timpul şi din energia dedicată alimentaţiei către domeniul spiritual. Mintea şi trupul se dedică special relaţiei cu Dumnezeu, pentru o vreme. Această decizie nu ar trebui să fie nici impusă, nici ritualică, nici formală. Ea ar trebui să fie benevolă şi motivată lăuntric.
În mod normal, POST înseamnă lipsa totală a consumului de alimente. În anumite cazuri (situaţii de boală, pentru copii sau bătrâni, etc.) se poate „posti” şi prin reducerea alimentaţiei la strictul necesar – din punct de vedere cantitativ sau chiar „sărirea” peste o masă sau două. Postul nu trebuie să ţină obligatoriu 24 de ore sau un număr de zile (trei, şapte, zece, douăzeci şi una, patruzeci). Fiecare să postească cât poate sau cât îi permite sănătatea.
În perioada de post mai îndelungat (chiar şi de o zi) trebuie să se ţină cont de nevoia organismului în ceea ce priveşte apa. Postul înseamnă doar lipsa alimentelor şi nu a apei din organism.
Concluzionez cu câteva versete din cartea profetului Isaia:
Isaia 58:3 „La ce ne foloseşte să postim”, zic ei, „dacă Tu nu vezi? „La ce să ne chinuim sufletul, dacă Tu nu ţii seama de lucrul acesta?” Pentru că, zice Domnul, în ziua postului vostru vă lăsaţi în voia pornirilor voastre, şi asupriţi pe simbriaşii voştri.
Isaia 58:6-8 Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanţurile răutăţii, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriţi, şi rupe orice fel de jug; împarte-ţi pâinea cu cel flămând şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere-l, şi nu întoarce spatele semenului tău. Atunci lumina ta va răsări ca zorile, şi vindecarea ta va încolţi repede; neprihănirea ta îţi va merge înainte, şi slava Domnului te va însoţi.”