Cetatea cea sfântă, Noul Ierusalim

Am citit de multe ori sau am auzit vorbindu-se despre Cetatea cea sfântă sau Noul Ierusalim. Care ar fi dimensiunile acestei cetăţi? Pot încăpea toţi mântuiţii din toate veacurile în această cetate?

Cu mulţi ani în urmă şi eu am fost curios să aflu răspunsul la această întrebare. Am reuşit să aflu un răspuns folosind instrumentele de măsură comparate (cele pe care le avem la îndemână astăzi. Iată ce spune Biblia despre Noul Ierusalim:

Apocalipsa 21:2  Şi eu am văzut coborându-se din cer de la Dumnezeu, cetatea Sfântă, noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei.

Apocalipsa 21:10-17  Şi m-a dus, în Duhul, pe un munte mare şi înalt. Şi mi-a arătat cetatea Sfântă, Ierusalimul, care se pogora din cer de la Dumnezeu,  având slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatră prea scumpă, ca o piatră de iaspis, străvezie ca cristalul.  Era înconjurată cu un zid mare şi înalt. Avea douăsprezece porţi, şi la porţi, doisprezece îngeri. Şi pe ele erau scrise nişte nume: numele celor douăsprezece seminţii ale fiilor lui Israel.  Spre răsărit erau trei porţi; spre miazănoapte, trei porţi; spre miazăzi, trei porţi; şi spre apus trei porţi.  Zidul cetăţii avea douăsprezece temelii, şi pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.  Îngerul, care vorbea cu mine, avea ca măsurătoare o trestie din aur, ca să măsoare cetatea, porţile şi zidul ei.  Cetatea era în patru colţuri, şi lungimea ei era cât lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia, şi a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. Lungimea, lărgimea şi înalţimea erau deopotrivă.  I-a măsurat şi zidul, şi a găsit o sută patruzeci şi patru de coţi, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul.

Reiau informaţiile despre dimensiuni:

Cetatea era în patru colţuri, şi lungimea ei era cât lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia, şi a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. (stadii – 185 m x 12.000 = 2.220.000 m = 2.220 km) Lungimea, lărgimea şi înalţimea erau deopotrivă.

Pentru comparaţie: Bucureşti – Amsterdam = 2280km  sau  Bucureşti – Bruxelles = 2260km

Sunt convins că la aceste dimensiuni va fi suficient loc pentru toţi mântuiţii din toate veacurile. Şi mai adaug şi faptul că nu e vorma de mântuiţi de dimensiunea noastră (până la doi metri) ci de mântuiţi de statura lui Adam (cel puţin dublu în înălţime).

I-a măsurat şi zidul, şi a găsit o sută patruzeci şi patru de coţi (coţi – 0,5 m x 144 = 72 m grosime), după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul.

Descrierea continuă astfel:

Apocalipsa 21:18-27  Zidul era zidit de iaspis, şi cetatea era din aur curat, ca sticla curată. Temeliile zidului cetăţii erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintâi temelie era de iaspis; a doua, de safir; a treia de halchedon; a patra, de smarald;  a cincea de sardonix: a şasea, de sardiu; a şaptea, de hrisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de hrisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist.  Cele douăsprezece porţi erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr-un singur mărgăritar. Uliţa cetăţii era din aur curat, ca sticla străvezie.  În cetate n-am văzut nici un Templu; pentru că Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca şi Mielul, Sunt Templul ei.  Cetatea n-are trebuinţă nici de soare, nici de lună, ca s-o lumineze; căci o luminează slava lui Dumnezeu, şi făclia ei este Mielul.  Neamurile vor umbla în lumina ei, şi împăraţii pământului îşi vor aduce slava şi cinstea lor în ea.  Porţile ei nu se vor închide ziua, fiindcă în ea nu va mai fi noapte.  În ea vor aduce slava şi cinstea Neamurilor.  Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună; ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.