Sunt o persoană foarte mânioasă şi plină de resentimente faţă de cei care îmi fac rău (posibil aşa să mi se pare mie, că îmi vor răul). Cum aş putea scăpa de aceste metehne?
Mânia este un defect de caracter care se menifestă destul de des şi la foarte multe persoane. Cei care reuşesc şă-şi stăpânească acest sentiment pot fi mult mai aproape de a obţine biruinţa asupra firii pământeşti decât cei care „explodează” uşor.
În continuare am triat câteva versete care pot să ne ajute în biruirea mâniei. Şi aceasta nu se face decât prin rugăciune şi cu ajutorul lui Dumnezeu.
1. Admite faptul că eşti mânios. Fii cinstit cu Dumnezeu. Nu încerca să ascunzi de El adevăratele tale simţăminte.
Evrei 4:13 Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia, cu care avem a face.
2. Descoperă motivul pentru care eşti mânios. Dumnezeu l-a întrebat pe Cain „pentru ce te-ai mâniat.
Geneza 4:5-7 … Cain s-a mâniat foarte tare şi i s-a posomorât faţa. Şi Domnul i-a zis lui Cain: „Pentru ce te-ai mâniat şi pentru ce ţi s-a posomorât faţa? Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpâneşti.”
3. Nu te lăsa condus de emoţii.
Iov 5:2 Nebunul piere ucis de mânia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui.
Proverbe 14:29 Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii.
Proverbe 16:32 Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi.
Eclesiastul 7:9 Nu te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuieşte în sînul nebunilor.
4. Predă-i lui Dumnezeu mânia ta. Nu uita că nişte cuvinte spuse cu mânie nu fac decât să aţâţe mânia celorlalţi.
Psalmi 37:7 Taci înaintea Domnului, şi nădăjduieşte în El. Nu te mânia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul, care îşi vede împlinirea planurilor lui rele.
Psalmi 37:8 Lasă mânia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău.
Proverbe 15:1 Un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră aţîţă mânia.
5. Iartă-i pe toţi cei ce ţi-au greşit. Deoarece Dumnezeu te iartă de tot ce I-ai greşit, cere-I să-ţi dea puterea de a ierta şi tu ceea ce ţi-au greşit alţii ţie.
Efeseni 4:31-32 Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.
Coloseni 3:13 Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi.
6. Iartă-te pe tine însuţi pentru că ai fost mânios.
Iacov 1:20 căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.
1 Ioan 1:9 Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.
7. Tratează mânia imediat ce apare. Nu o lăsa să se acumuleze. Dacă trebuie să ceri iertare cuiva, fă-o!
Proverbe 19:19 Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă-l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta.
Efeseni 4:26 „Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi”. Să n-apună soarele peste mânia voastră,
8. Atunci când ţi se face un rău, încearcă să-l anihilezi printr-un bine:
Romani 12:21 Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul prin bine.